În urma victoriei electorale a lui Donald Trump, două înalte personalități ale Bisericii Catolice au avut reacții foarte diferite: Papa Francisc și cardinalul Pietro Parolin, scrie Mediafax. Arhiepiscopul Timothy Broglio, președintele Conferinței episcopilor catolici din Statele Unite, la scurt timp după aflarea rezultatului, a fost intervievat de Eternal Word Television Network (EWTN), o instituție media catolică cunoscută pentru simpatia față de Trump. Broglio, care este arhiepiscop pentru serviciile militare, a părut relaxat cu privire la rezultatul alegerilor și a vorbit despre motivele pentru care crede că votanții catolici l-au susținut pe Trump. El nu a exprimat preocupări substanțiale cu privire la propunerile lui Trump de a expulza migranții, în ciuda faptului că Papa Francisc a făcut din primirea migranților o temă persistentă a pontificatului său, scrie CNN. Un ton diferit a avut cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun. Acesta i-a urat în mod diplomatic președintelui ales Trump „multă înțelepciune” în urma victoriei sale, l-a îndemnat să fie un președinte pentru „întreaga țară”, dar a subliniat că Trump nu are o „baghetă magică” pentru a rezolva problemele globale. Parolin a avertizat împotriva „mersului la extreme” în ceea ce privește migrația, spunând că Vaticanul sprijină rezolvarea problemelor într-o „manieră umană”. Era Trump 2.0, o provocare pentru Vatican Răspunsurile diferite indică provocarea cu care se confruntă Papa Francisc și Vaticanul în încercarea de a trece prin cea de-a doua președinție Trump. Toate acestea au devenit un teren și mai dificil, având în vedere balansul în sprijinul lui Trump de către alegătorii catolici, împreună cu o ierarhie bisericească care a fost istoric de partea republicanilor în probleme precum avortul, libertatea religioasă și identificarea de gen. Înainte de alegerile din 2024, episcopii au insistat încă o dată că avortul este „prioritatea principală”. În timp ce Papa s-a exprimat ferm cu privire la avort, el a refuzat să se angajeze într-o abordare de tip „război cultural”. Refuzul său continuu de a face acest lucru, împreună cu insistența sa asupra unei biserici milostive, deschise, care să primească persoanele LGBTQ, l-au făcut să se confrunte cu atacuri fără precedent din interiorul bisericii americane. O parte din opoziția anti-Francisc se suprapune adesea cu sprijinul pentru politica trumpistă.
Acum există o nouă dificultate. Sondajele CNN la ieșirea de la urne au arătat că catolicii au reprezentat aproximativ 22% din electoratul național în alegerile din 2024 și că Trump i-a câștigat cu aproximativ 58% la 40% împotriva vicepreședintelui Kamala Harris. Sondajele arată o puternică schimbare în favoarea lui Trump față de 2020, când președintele Joe Biden a câștigat la limită în fața alegătorilor catolici cu 52% la 47%. Trump a câștigat, de asemenea, în statele cu concentrații mari de alegători catolici, inclusiv Michigan, Pennsylvania, Arizona și Wisconsin. Cu toate acestea, viziunile lui Trump și ale Papei Francisc nu ar putea fi mai îndepărtate. În timp ce Trump propune deportarea în masă a migranților, Francisc califică alungarea migranților drept un „păcat grav”, iar excluderea lor drept „criminală”. În timp ce Trump promovează o politică externă mai izolaționistă, „America pe primul loc”, inclusiv confruntarea cu China, Vaticanul a semnat recent o prelungire cu patru ani a acordului cu Beijingul privind numirea episcopilor, ceea ce se înțelege că le va permite oficialilor chinezi să aibă un cuvânt de spus cu privire la persoanele pe care Papa le numește în țară. Și în timp ce Trump este un sceptic în ceea ce privește schimbările climatice, Francisc a făcut din protecția lumii naturale o temă majoră a pontificatului său.
Deși vor exista probabil tensiuni, Vaticanul va căuta, de asemenea, puncte de acord cu administrația Trump, cel mai evident fiind războiul din Ucraina, unde Papa a făcut apel la o pace negociată și la care Trump s-a angajat să pună capăt. Cu toate acestea, în timpul ultimei administrații Trump, a existat o dispută diplomatică în toată regula atunci când secretarul de stat de atunci, Mike Pompeo, a criticat abordarea papei față de China și i s-a refuzat o audiență cu Francisc, în timp ce în perioada premergătoare alegerilor din 2016 papa a descris planul lui Trump de a construi un zid la granița dintre SUA și Mexic ca fiind „nu creștin”. „Sfântul Scaun încearcă întotdeauna să colaboreze cu liderii aleși, indiferent cine sunt aceștia, dar există cu siguranță un spațiu între ceea ce Papa Francisc consideră a fi probleme morale importante și modul în care președintele Trump a vorbit despre aceleași probleme”, a declarat pentru CNN părintele James Martin, editor-at-large al publicației media iezuite „America” și membru al departamentului pentru comunicații al Vaticanului.